lansare-krueger

Advertisements

Lecturi de vară

Julie Otsuka, Buddha din podul casei. Polirom, 2013.

Recunosc că titlul romanului şi nu altceva m-a făcut să iau volumul şi să-l răsfoiesc. Julie Otsuka, prozatoare americană de origine japoneză, a luat cu acest roman două premii care ar trebui să te recomande oriunde: PEN/Faulkner Award şi Prix Femina Étranger. Motiv în plus pentru a citi romanul, nu foarte lung, alert şi incredibil de liric.

Buddha-din-podul-casei-BP2013-670x1024

Povestea din fundal este destul de simplă, însă cu multe detalii noi şi neaşteptate pentru mine. Autoarea descrie industria căsătoriilor aranjate prin corespondenţă, din perioada interbelică, în Statele Unite: mii de fete tinere din Japonia primeau scrisori cu fotografii ale peţitorilor, însoţite de adevărate cv-uri cât mai măgulitoare şi mai fantastice, însă suficient de convingătoare pentru ca familiile să accepte oferta venită de peste Ocean. Aşa se face că fetele se îmbarcă şi pornesc într-o călătorie de o lună de zile cu vaporul către America – tărâm mult visat, privit cu inocenţa şi spaima unor adolescente proaspăt ieşite din spaţiul strict şi plin de cutume al educaţiei japoneze.

Realitatea din scrisori nu corespunde cu realitatea americană, de cele mai multe ori soţii sunt fermieri, zilieri, crâşmari sau adevăraţi vagabonzi trâind de pe o zi pe alta. Scrisorile sunt scrise la comandă, averile descrise sunt copiate din ziare, iar fotografiile chipeşe cumpărate şi ele, aşa cum şi noile soţii au fost cumpărate de la părinţii creduli şi fericiţi că fiicele lor vor face avere în Statele Unite. Viaţa femeilor devine un coşmar permanent: forţate să lucreze continuu, atât pentru a-şi întreţine familia, cât şi pentru supravieţuirea zilnică, hrănite la limita subzistenţei, abuzate sexual, agresate fizic, obligate să se prostitueze pentru a trimite puţini bani acasă, în Japonia, şi pentru a întreţine iluzia căsniciei de succes din scrisori.

Romanul este narat la persoana întâi plural, capitolele sunt construite în jurul unei teme din viaţa femeii japoneze. Frazele poetice, cu pauze de respiraţie largi şi cu o expresivitate păstrată încă foarte bine în traducere fac din lectura romanului o adevărată plăcere. Structura cărţii e simplă, aproape schematică. Julie Otsuka descrie drumul femeilor, sosirea în State, şocul produs de întâlnirea cu soţul real, apoi viaţa de zi cu zi, naşterile, greutăţile, viitorul familiei. Exemplele sunt nenumărate şi tot timpul vocea naratorului comun brodează experienţele prin detalii biografice diferite. Aşa se face că în loc să creeze un personaj central al cărui destin să fie trasat îndeaproape, Julie Otsuka scrie permanent despre un personaj fictiv, comun, modelat din experienţele multiple descrise în capitole.

Fiecare capitol urmează una dintre temele descrise mai sus, cuminte şi exact. Povestea însă şi tonul vocii impresionează în egală măsură.

Izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, atacarea insulei Pearl Harbor transformă viaţa şi aşa dificilă a japonezilor, însă cât de cât integraţi în societatea americană la nivelul condiţiei precare a negrilor, într-un proces de ghetoizare asemănător celui prin care au trecut evreii. Populaţia japoneză devine trădătoare prin natura sângelui, violenţele apar din senin, vecinii se transformă în duşmani care îşi apără teritoriul, afacerile sunt interzise sau naţionalizate, pasul către deportări fiind atât de mic şi de firesc încât ziua în care decizia soseşte nu mai ia pe nimeni prin surprindere. Această secţiune finală a romanului trece de la subiectul colectiv feminin la cel neutru – japonezul de orice gen sau vârstă pus în situaţia de a demonstra zilnic o nevinovăţie presupusă şi hăituită îndeaproape.

Recomand acest roman pe care l-am descoperit cu surprindere. O proză de foarte bună calitate şi o tehnică scriitoricească preponderent matură. Curiozitatea mă face să aştept cu nerăbdare traducerea primului roman de autor. Există, evident, şi posibilitatea de a-l comanda în engleză.

Noi serii în colecţia „Biblioteca Polirom”

Uite că şi Biblioteca Polirom – probabil una dintre cele mai cunoscute colecţii de literatură universală de la noi, primeşte haine noi. Aşa că în următoarea perioadă, vom asista la o împărţire a colecţiei în 3 serii:

  • „Esenţial”, dedicată autorilor consacraţi, cărţilor importante din literatura lumii”;
  • „Actual”, ce va cuprinde scriitori contemporani, voci şi tendinţe noi în literatura universală de azi;
  • „Junior”: în care vor apărea cărţi pentru adolescenţi, cărţi pentru tinerii de toate vîrstele.

Pun mai jos afişul de promovare şi câteva coperte noi şi mai vechi cu noile logo-uri şi designul proaspăt. Mie îmi place.

coperte polirom

Cam acestea vor fi primele titluri:

  • Ultimul dans al lui Charlot de Fabio Stassi, traducere din limba italiană de Cerasela Barbone, un roman inspirat din viaţa lui Charlie Chaplin care, în 1971, de Crăciun, primeşte un oaspete mai puţin obişnuit: Moartea. Aventură, sentiment, lacrimi şi rîsete, emoţia cinematografului şi minunile unei naţiuni care reuşea să viseze cu ochii deschişi, cu ajutorul celui mai iubit vagabond din toate timpurile.
  • Davaiştii de Irvine Welsh, traducere din limba engleză de Carmen Toader, autorul bestsellerului Trainspotting, a cărui ecranizare a fost unul dintre filmele-cult ale anilor ’90. În Davaiştii, Irvine Welsh revine la personajele lui deja familiare, Renton, Sick Boy, Spud, Begbie & Co. Acum aflăm cum au ajuns ei să fie dependenţi de heroină: pe de o parte, împinşi de „probleme personale”, iar pe de altă parte, din cauza dificultăţilor socio-economice din Scoţia anilor ’80.
  • Cîntul lui Ahile de Madeline Miller (Orange Prize 2012), traducere din limba engleză de Ioana Filat, o repunere în scenă a miticului război troian din perspectiva unui personaj crucial, dar care nu-şi face apariţia prea des în epopeea lui Homer: Patroclu, eclipsat în Iliada de faimosul Ahile, „primul între greci, puternic, frumos, izvorît din trupul unei zeiţe”.

 

  • Libertatea de a iubi de Uzma Aslan Khan, traducere din limba engleză şi note de Adriana Minculescu, un roman al iubirii, al trecutului, al unei lumi îndepărtate. Pe fundalul unui amor cu momente dintre cele mai exotice, romanul schiţează viaţa din Karachi din perspective diferite, recurgînd la întoarceri în trecut, descrieri ale conflictelor politice, sociale şi religioase ale lumii musulmane. Aceste teme se întreţes cu povestea de iubire şi descrierea oraşului Karachi, o metropolă cu nimic diferită de lumea occidentală contemporană, plină de corupţie, violenţă şi tensiune socială.

 

  • O poveste pentru timpul prezent de Ruth Ozeki, traducere din limba engleză de Ana-Maria Lişman, arată felul în care scrisul şi cititul pot lega doi oameni ce nu se vor fi văzut niciodată, totul printr-un jurnal găsit într-o cutie de prînz Hello Kitty.

 

  • Ultima fugară de Tracy Chevalier, traducere din limba engleză de Ona Frantz: singură printre oameni care-i sînt străini de sînge şi de suflet, într-o comunitate religioasă care denunţă răul, dar nu-şi poate apăra principiile, într-o Americă în care viitorul şi prosperitatea se clădesc pe sclavie, nevoită să mintă şi să înşele pentru a salva vieţi care nu întotdeauna pot fi salvate, Honor Bright, o tînără quakeriţă forţată să-şi părăsească Anglia natală, trebuie să descopere unde se află salvarea: în legătura forţată cu trecutul sigur şi familiar sau în desprinderea dureroasă şi dificilă.

 

  • Copilul zînelor de Philippa Gregory, traducere din limba engleză de Luminiţa Gavrilă: tînărul Luca Vero, în vîrstă de şaptesprezece ani, este adus în rîndurile sale de un ordin religios secret – Ordinul Dragonului – şi trimis să cerceteze răul ce s-a răspîndit pe tot cuprinsul Europei. Isolda este o fată de şaptesprezece ani, închisă într-o mănăstire de propriul ei frate, ca să nu poată moşteni averea tatălui. Nevoiţi să se confrunte cu cele mai mari temeri ale lumii medievale – magia neagră, vîrcolacii şi nebunia –, Luca şi Isolda pornesc în căutarea adevărului, a propriului lor destin şi a dragostei.
  • O nouă ediţie din romanul Baudolino de Umberto Eco, un fermecător puzzle istoric, traducere din limba italiană şi note de Stefania Mincu;
  • O nouă ediţie din 1001 de zile sau Noua Şeherezadă, traducere inedită din Ilf şi Petrov, o călătorie revigorantă în lumea paradoxurilor, a viselor şi a burlescului, dar şi un portret al începutului de secol XX; traducere din limba rusă şi note de Adriana Liciu;
  • Ediţii noi din romanele: Marina de Carlos Ruiz Zafón, autorul bestsellerului internaţional Umbra vîntului (publicat în cincizeci de ţări), traducere din limba spaniolă şi note de Ileana Scipione; Harta şi teritoriul de Michel Houellbecq, traducere din limba franceză şi note de Daniel Nicolescu; Zile birmaneze de George Orwell, traducere de Gabriela Abăluţă; O vară fără bărbaţi de Stiri Hustvedt, traducere de Veronica D. Niculescu, şi Purificare de Sofi Oksanen, traducere de Adela Victoria Korshin.

Afis BP 2013 A-H848

Create a free website or blog at WordPress.com.

Up ↑