Rating goodreads:  ⭐ ⭐ ⭐

Am tot promis că nu mai citesc începuturi de serie despre care nu am încă informații când vor fi finalizate. Dar nu mă liniștesc și romanul acesta a picat între alte lecturi. Credeam că sunt două volume și l-am început. Acum, după ce am citit puțin despre autor, văd că planul e ca întreaga serie să conțină patru volume. În 2015 a apărut Trădătoarea, în 2018 volumul al doilea – Monstrul, pe care probabil îl vom vedea tradus și la noi în următorii doi ani. Și nimic despre celelalte volume. Așa că îmi recunosc greșeala. Însă, dacă tot l-am început, am spus să îi dau o șansă.

Trădătoarea Baru Cormoran nu e un fantasy clasic. Miza romanului ține de intrigile economice și confruntări militare, mare parte dintre ele tradiționale, medievale. Din punctul aceasta de vedere, seamănă puțin cu un alt prim-volum scos de Paladin – Calea dragonului de Daniel Abraham. Un volum bun, de altfel. Acolo personajul principal e o puștoaică care conduce o bancă, aici avem o puștoaică contabil. Acolo sunt multe rase (pe care nu le ții minte și care nici nu contează, fiind doar un alt nume dat oamenilor, caracteristicile raselor fiind suficient de stereotipe cât să recunoști că ilustrează oamenii albi, negri, arabi, indieni etc.), aici nu ai decât populații diverse, pe care nu le reții, la fel, și niște tehnică avansată de încrucișare/ameliorare a raselor și de perfecționare a soldaților. Plus câteva bombe cu „foc viu”, dacă ne amintim de Cântec de gheață și foc.

Bun. Deci suntem într-un soi de lume medievală (poate ceva mai evoluată, hai să zicem în timpul Renașterii). Baru e o fetiță născută într-o provincie numită Taranoke, pe cale să fie asimilată cultural și economic de către un „Imperiu Roman” al acestei cărți numit Mascarada. Un imperiu puternic bazat pe o forță militară navală imensă, avansat tehnologic și cultural. Provinciile cucerite sunt modernizate, crește calitatea serviciilor medicale și a școlilor. Miza fiind cea de asimilare completă, de creștere și educare a celor mai buni copii pentru a deveni funcționari ai Mascaradei. Treptat, imperiul urmărește un soi de epurate etnică, de îmbunătățire a speciei, o eugenie pusă în practică în cele mai radicale moduri posibile. Sterilizarea celor nepotriviți, permis de căsătorie, încrucișarea raselor etc. Chiar și experimente ce țin de lobotomie și manipulare a indivizilor prin hipnoză și alte măsuri probabil chirurgicale prin care indivizii sunt transformați în soldați perfecți. În ciuda măsurilor dure, imperiul asimilează mai mult și nu cucerește militar, însă „pacea” e întreținută prin armată și un serviciu secret care întreține frica.

Ținutul de baștină a lui Baru e un ținut neigienic pentru Imperiu, în măsura în care sunt acceptate relațiile homosexuale, căsătoriile mixte, multiple. Așa se face că Baru are doi tați și o mamă, însă relațiile de acest tip sunt eradicate brutal de către agenții Imperiului. Treptat, ne dăm seama că Baru, la rândul ei, este atrasă de femei și nu de bărbați, aceasta fiind vulnerabilitatea majoră a personajului, pe care, fie vorba între noi, nu o ascunde prea bine. Personajul de altfel e destul de instabil emoțional, copilăros, capricios și deseori enervant. Nu te atașezi de personaj, nu prea empatizezi cu el. Eu, de pildă, am descoperit câteva personaje care mi-au plăcut mai mult decât eroina aceasta răsfățată, care le știe pe toate și ia unele decizii pur întâmplătoare. După primele capitole, acțiunea se mută într-o perioadă în care Baru a terminat școala imperială și devine funcționar al Statului. Ambiția ei e să ajungă în Capitală, însă pentru a putea ajunge acolo, trebuie să-și dovedească fidelitatea. Așa că e trimisă pe post de contabilă într-o altă regiune a Imperiului.

Această regiune se numește Aurdwynn și e alcătuită dintr-o mulțime de ducate, supuse politic conducerii imperiului, însă aflate într-o competiție criminală unele cu altele. Mai sus e harta de la începutul cărții cu această regiune. După cum vedeți, o mulțime de nume, iar în carte vom întâlni o mulțime de etnii. Nu prea merită să le ții minte, din punctul meu de vedere, abundența aceasta de detalii inutile sunt un minus pentru volum. Baru e numită contabila regiunii (predecesorii ei au fost uciși în diverse comploturi) și e obligată să țină în frâu atât dările, taxele și ratele de împrumut, cât și echilibrul politic. Aurdwynn e o regiune predispusă crizelor, fie economice, fie rebeliunii contra Imperiului. Iar la nord e un alt imperiu de care Mascarada se teme destul de mult. Așa că întreg romanul se desfășoară în acest spațiu. Bârfe și intrigi de curte, multe dulcegării și alinturi din partea lui Baru, intrigi politice și chiar o nouă revoltă pusă la cale. Mulți jucători pe hartă, mulți pioni, multe inginerii financiare. Pe la jumătatea cărții, m-am plictisit de duci și de intrigile lor, însă povestea tot adună detalii pentru a duce spre acea nouă rebeliune. Baru schimbă taberele și devine Baru Pescărița. Intriga devine ceva mai cursivă și mai antrenantă. Multe trădări, multe alianțe și greșeli în strategie. Finalul vine cumva neașteptat, deși poate un cititor mai atent l-ar ghici. Însă e un prim capitol din planul lui Baru de a ajunge la conducerea Mascaradei pentru a o distruge din interior.


Am găsit și o poză cu o hartă a imperiului din al doilea volum, unde e clar că perspectiva se modifică și avem în față o desfășurare mult mai mare. Romanul nu e scris rău, însă nu îmi place mai deloc personajul principal. Și cum întreaga poveste e o poveste de răzbunare, e greu să ții pasul cu toate aventurile reale și închipuite ale eroinei. Poate în volumele ulterioare se modifică puțin personajul, nu știu ce să zic. Cert e că e un roman potrivit celor care citesc multă ficțiune istorică (fie ea și fantasy), celor pasionați de intrigi politice, lupte navale și ceva strategie militară.  Amestec de Calea dragonului și Urzeala tronului. Romanul a fost nominalizat la Premiile David Gemmell pentru debut, și nu degeaba aș spune.

Cartea poate fi cumpărată de pe siteul editurii Paladin, cartepedia.ro sau din librăriile Book Corner & Librarium Universității, dacă ești prin Cluj. Ocazie cu care putem sta de vorbă, preț de câteva minute.

 

Advertisements